Viitor Anterior #3
Fotograficul_01
Artiști: Norbert Costin, Alexandra Mereuți, Mălina Moncea, Sarah Muscalu
Curator: Matei Bejenaru
Expoziție: 6.09.2021 – 3.10.2021
Vernisaj: 6.09.2021, 19 – 21 h
𝐴𝑏𝑠𝑡𝑟𝑎𝑐𝑡
Nu suntem atât de naivi încât să credem că ceea ce am numi nouă generație poate fi în vreun fel anticipat sau evaluat printr-un limbaj sau într-o cheie deja academizată și deci moartă. Ceea ce ne interesează aici este să trasăm granițele unui câmp de bătaie, un ring de luptă, să stabilim cadrul (imposibil) al unei revoluții care va fi venit. Pentru că suntem siguri că altceva nu ar face decât să încheie ceva neînceput sau să repete ce este deja bine știut. Artiștii pe care îi numim consacrați nu caută lucruri sau oameni inteligibili ci mai degrabă se încăpățânează să pună degetul pe ceva care arde, chiar dacă acest lucru nu ar face altceva decât să anunțe propriul lor sfârșit.
𝐶𝑜𝑛𝑐𝑟𝑒𝑡
Artiști ca Ciprian Mureșan, Șerban Savu, Matei Bejenaru, Mona Vătămanu și Florin Tudor, Monotremu (Laura Borotea și Gabriel Boldiș), Miklósi Dénes și Miklós Szilárd, Ágnes-Evelin Kispál și Attila Kispál se lasă stârniți de echipa curatorială a Fabricii de Pensule și angajați într-un demers care îi repune în logica lucrului cu mizele și comunitățile locale prin selecția unor artiști din generații mai tinere și curatorierea a câte unei expoziții cu aceștia. – Răzvan Anton și Mihai Iepure-Górski
Proiectul expozițional Fotograficul_01 este rezultatul unei invitații din partea artiștilor Mihai Iepure-Górski și Răzvan Anton care, într-un efort demn de apreciat, sunt implicați în dezvoltarea Fabricii de Pensule ca o instituție independentă și profesionistă de artă contemporană. Sub conceptul umbrelă Viitor anterior / Future Perfect, ei au invitat artiști români cunoscuți să propună expoziții cu participarea unor colegi mai tineri care să problematizeze raporturile inter-generaționale și provocările cu care se confruntă scena artistică independentă din România. Propunerea mea a fost o expoziție despre mediul fotografic și am invitat patru tineri artiști care lucrează cu acesta, Mălina Moncea, Alexandra Mereuți, Norbert Costin și Sarah Muscalu.
Conceptul expoziției Fotograficul_01 este inspirat din textele publicate de criticul de artă Rosalind Krauss în revista October la începutul anilor ’80. Analizând identitatea mediului fotografic, ea pune în discuție spațiile discursive ale fotografiei văzută mai degrabă ca un obiect teoretic decât unul estetic. Pornind de la aceste considerente, expoziția este structurată în jurul subiectului reprezentării, a limitelor fluide ale fotografiei în raport cu alte medii și, nu în ultimul rând, a memoriei. Proiectele artistice expuse fie folosesc fotografia în formatul documentar, fie o includ în asamblaje multimediale, ori folosesc principii fotografice aplicate în alte medii, precum desenul ori pictura.
Proiectul Alexandrei Mereuți, intitulat Reflexia a ceva ce nu poți vedea, problematizează memoria, urma și identitatea unui loc puse în raport cu statutul actual al artistei, de persoană care se află în prezent „între locuri”. Pornind de la studiul arhivei fotografice a unui oraș din Franța, ea desfășoară spațial, fotogramă cu fotogramă, lectura filmică a unor imagini adăugând un text care funcționează ca o subtitrare ce dă cheia de lectură a imaginilor. Imaginile impersonale din arhiva franceză sunt puse în dialog cu arhiva de familie în care sunt radiate toate personajele din imagini. Cadrul conceptual și rigoarea austeră a lucrării vorbesc despre fragilitatea și condiția incertă a artistei în prezent. Sarah Muscalu pune în discuție condiția medială a artei contemporane prin interferența a două medii, pictura și fotografia. Proiectul său Fabrica: un raport asupra istoriei ne înfățișează un spațiu industrial post-socialist divizat în două fragmente, unul pictat reprezentând o porțiune a spațiului așa cum arată el în prezent, celălalt arătându-ne, printr-o proiecție video a unei fotografii, cum era în trecut. Video-ul sărac vizual, simbol al trecutului perisabil, construiește împreună cu pictura mai durabilă o imagine de ansamblu ale cărei părți coexistă în timpi diferiți. Seria de fotografii tablou ale Mălinei Moncea poate fi încadrată în formatul documentar contemporan. Chiar dacă ne prezintă locuri și situații legate de istoria recentă comunistă, opțiunea artistei de a le fotografia noaptea, le decontextualizează, expresivitatea formală primând în fața obiectivității descrierii. Fundalurile de noapte pun în valoare formele din prim-plan cu contrastele lor de lumină și umbră asemănătoare picturii de tip clar-obscur.
Lucrarea lui Norbert Costin intitulată Shadow of an Invisible Horse, 2010, cardboard aged under a mid-century Parisian needlepoint work, variations of gradient dependent on the colour of the threads, (vanishing work) este un obiect conceptual a cărui naștere, existență și eventuală dispariție se datorează luminii. Acțiunea degradantă a acesteia asupra unui goblen a lăsat urme pe cartonul din spate care a memorat astfel imaginea reprezentată. Titlul se referă la o umbră metaforică deoarece lumina nu este privită ca acel fenomen ce ne permite să vedem, eventual să fotografiem, ci ca un agent de îmbătrânire a unui obiect. Această lucrare sofisticată este prezentată împreună cu două fotografii în care lumina joacă un rol fundamental în construirea unei atmosfere imersive, de o poetică aparte.
Pe parcursul elaborării expoziției m-am întrebat care este angajamentul artiștilor invitați. Chiar dacă în straturile mai profunde ale lucrărilor lor există și referințe politice, consider că ei se poziționează pe palierul cercetărilor artistice care analizează mediile și limbajele artistice. Aceste preocupări sunt încă puțin prezente în artele vizuale din România și au nevoie de un context teoretic și critic adecvat. Sper foarte mult ca infrastructura artistică din România să se dezvolte în viitor pentru a le oferi artiștilor o șansă reală să-și continue proiectele.
Matei Bejenaru, curator
Expoziție realizată de Federația Fabrica de Pensule împreună cu Asociația Medium Contemporan MAGMA.
Parteneri: Muzeul Naţional Secuiesc, Consiliul Județean Covasna
Finanțatori: Administrația Fondului Cultural Național, Primăria și Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe
Evenimentul face parte din programul Living the future – modalități de susținere a creației artistice într-un timp imposibil.
Program cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Programul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Proiect organizat cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca.
