Un grup de artiști au provocat o cercetare colaborativă în care practica lor s-a intersectat cu cea a unor antropologi și arhitecți de peisaj și nu în ultimul rând cu discursul filosofic din zona Postumanismului ori a recentei Object Oriented Ontology. Ne putem întreba dacă avem de-a face aici cu o reeditare a cunoscutei întâlniri dintre o umbrelă și o mașină de cusut pe o masă de disecție, unde masa a fost înlocuită cu white-cube-ul Victoria Art. Dar cât de întâmplătoare mai poate fi această întâlnire în contextul în care arta vizuală contemporană interferează tot mai mult cu teritoriile științei și ale socialului?
Artisti: Lucian Indrei, Lucian Bran, Michele Bressan, Bogdan Gîrbovan, Dani Gherca, Iosif Kiraly, Andrei Mateescu, Olivia Mihaltianu, Nita Mocanu & Marius Stoica, Raluca Paraschiv
Având ca punct de plecare spațiului dunărean, ca heterotopie sau loc de întâlnire și înfruntare a unor culturi, civilizații, destine individuale, ideologii, inovații tehnologice, straturi temporale diferite, ca teritoriu al conexiunii dar totodată al opoziției dintre aici și dincolo, dintre sine și alteritate, demersul artistic a acumulat în cei doi ani ai cercetării tot mai multe conotații socio-politice (vis a vis de posibilitățile de cartografiere reparatorie a porțiunii românești a fluviului, cea mai lungă și totuși cea mai neglijată, de situația obiectivelor industriale comuniste decăzute din funcționalitate), comentarii ontologice (vis a vis de moartea termică a clasicelor opoziții natură vs tehnică, născut vs construit, ori de relaționarea subiectului nomad cu obiectul împuternicit ca agent) și nu în cele din urmă estetice (rolul imaginii tehnice, statice sau dinamice, în disoluția opoziției artistic vs documentar).
Raluca Nestor Oancea, curator