Galeria Nicodim, Bucureşti
Curatori: Ciprian Mureșan, Sebestyén Székely
21 noiembrie – 22 decembrie 2017

Trei dintre artiştii comunităţii Fabricii de Pensule (Ciprian Mureșan,Cristian Rusu,  Șerban Savu) participă la expoziţia de grup Despre sexul îngerilor.

Alexandru Antik / Dana Awartani / Igor & Ivan Buharov / Pierre André Ferrand / Enric Fort Ballester / Rainer Ganahl / IRWIN / Nemere Kerezsi / Olga Kocsi / Ciprian Mureșan / Csilla Nagy / Radu Oreian / Cristian Rusu / Laurentiu Ruță-Fulger / Șerban Savu / Tamás St. Turba

Gurile rele din mediul catolic spuneau că, în timpul asediului din 1453 al Constantinopolului, bizantinii ortodocși dezbăteau pe marginea sexului îngerilor în loc să apere cetatea. Eșecul lumii bizantine a fost, astfel, văzut în mod ironic ca fiind cauzat de neangajarea activă a bisericii în societate și în realitatea imediată, în timp ce evenimentul a avut ca rezultat colateral amplificarea exodului cunoașterii către Occident.

Privind dincolo de disputa apărută între cele două confesiuni creștine, situația imaginară a unei astfel de dezbateri pare extrem de potrivită pentru ceea ce simțim adesea în privința artei. Arta, dar şi cultura în general, pare „doar o discuție despre sexul îngerilor”, absurdă și lipsită de putere în fața realității crunte și devastatoare. Într-adevăr, intelectualii și artiștii se simt dezarmați și nesiguri de influența acțiunilor lor asupra războaielor, nedreptății, lăcomiei și sărăciei.

Putem însă privi lucrurile și din alt unghi: instinctele agresive, perverse de distrugere au fost și sunt justificate de idei și sisteme de idei mărețe și bune („In hoc signo vinces”). Mai cu seamă în vremuri de asediu, a discuta despre sexul îngerilor nu este nicidecum atât de inofensiv și naiv pe cât ar părea. Aceste discuții pot trece de la contemplarea dezinteresată și poetică a metafizicului la construirea ierarhiilor cerești și terestre. Ele devin arme ideologice definitorii pentru întreaga construcție socială și legitimizează diferite tipuri de putere. Astfel, cultura însăși poate servi ca o scuză în fața răului provocat și face acceptabilă dezlănțuirea agresivității.

Nu în ultimul rând, meditația asupra sexului îngerilor este adesea un demers individual, o căutare a unui „ghid de viață” capabil să dea sens acesteia și eventual să ducă la mântuire. În acest tip de gândire putem identifica motorul gândirii artistice, care se află mai degrabă în căutarea și contemplarea adevărurilor, decât în enunțarea lor ideologică.

Expoziția „Despre sexul îngerilor” propune deschiderea unui dialog despre lucruri aparent atât de diferite precum absurdul și absolutul în căutarea unor mijloace prin care să reîntoarcă arta asupra vieții, fără a se închide în poziții religioase sau ideologice. Astfel, efortul nostru este alimentat de încrederea că arta este și va rămâne sursă de libertate.

eveniment